Caută
  • cnipmmrarad

Măsuri pentru atenuarea impactului economic al epidemiei de coronavirus

Considerăm că autoritățile și mediul de afaceri trebuie să aibă o abordare în trei dimensiuni: păstrarea echilibrelor socio-economice și fiscal-bugetare, acțiuni concrete pe cele mai afectate și importante sectoare și etapizarea acestora într-o matrice de risc, astfel încât ele să fie prioritizate în funcție de modul în care evoluează situația din economie.


Echilibrul socio-economic


Rapiditatea cu care se răspândește coronavirusul justifică decizii ferme de izolare, auto-izolare și chiar carantină pentru a preveni răspândirea sau măcar pentru a o încetini într-o măsură în care sistemele medicale să poată gestiona criza. În același timp, economia României trebuie să rămână funcțională chiar dacă viteza ei încetinește: bunurile trebuie să circule, magazinele și farmaciile să fie aprovizionate, să nu fie întrerupte sursele de energie și apă și așa mai departe. Acesta este cel mai important echilibru pe care autoritățile trebuie să-l asigure în dialog permanent cu cele mai afectate sectoare economice.


Echilibrul fiscal-bugetar


Vor fi necesare măsuri de sprijin din partea statutului pentru a fi evitată blocarea sau falimentul unor sectoare sau companii altfel sănătoase, dar în același timp statul are el însuși nevoie de resurse. Pe acest front vedem două tipuri de cereri: (1) statul să intervină direct cu lichidități și sprijin financiar; (2) să amâne plata unor obligații fiscale. Cele două direcții pot fi contradictorii într-o anumită măsură deoarece capacitatea statului de a se împrumuta este finită, mai ales având în vedere deficitul bugetar. Dacă accentul cade pe amânarea unor taxe și impozite care să dea o gură de aer economiei, atunci sunt puține șanse ca statul să mai aibă resursele necesare să intervină și direct în economie. Invers, dacă accentul cade pe ajutorul nemijlocit din resurse bugetare către sectoarele afectate, statul are nevoie de venituri fiscale. În măsura în care Guvernul alături de partenerii sociali gestionează aceste echilibre, această criză poate fi depășită.


De asemenea, considerăm că este importată o abordare de tipul ”first, do no harm” din partea autorităților. Companiile sunt aici pentru a fi consultate și pentru a putea evita o situație limită în care tratamentul omoară pacientul. De asemenea, oricât de greu ar părea acest deziderat într-o situație de criză, autoritățile trebuie să se asigure că nu mai generează incertitudini suplimentare față de cele cu care economia se confruntă deja și asta cere comunicare constantă cu industria și un moratoriu complet pe toate politicile publice care nu sunt strict necesare pentru combaterea crizei epidemiei de coronavirus.



Confederația Patronală Concordia (CPC) aduce împreună cele mai importante sectoare ale economiei românești și din nefericire cele mai puternic lovite de efectele economice ale epidemiei de coronavirus: Federația Patronală Petrol și Gaze, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie, Federația Patronală a Rețelelor de Comerț, Federația Patronatelor din Industria Auto, Federația Patronală a Transportatorilor din România, Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, Federația Industriei Hoteliere din România.


Consiliul Investitorilor Străini (FIC) este asociația care-i aduce împreună pe cei mai importanți investitori străini din România, peste 120 din cele mai mari companii din țară cu o cifră de afaceri care reprezintă o cincime din economie.


0 afișare

©2019 by CNIPMMR Arad.By A.S